GS1 - The global language of business

GHIDURI CS EAN

INTEROPERABILITATE

GDS - Sincronizarea Globală a Datelor (2003)
	Prezentul ghid studiaza utilizarea unui limbaj global in industria bunurilor de consum ambalate (PCG). Studiul de caz este in principal orientat spre urmatorul pas in obtinerea de standarde cu adevarat globale: Sincronizarea Globala a Datelor (GDS). Acesta este un pas cheie in realizarea unei colaborari avansate intre detailisti si producatori la scara globala si in transformarea pe scara larga a unor procese ca reaprovizionarea si planificarea colaborativa. Materialul de fata descrie un rationament de afaceri si este bazat pe o analiza care poate ajuta organizatiile industriale sa construiasca propriile cazuri de afaceri pentru schimbarile recomandate. Studiul de caz nu acopera toate recomandarile, GCI dar se concentreazape standardele fundamentale de identificare a produselor si locatiilor si pe sincronizarea informatiei despre produse si parti.
Alinierea datelor (2007)
	Alinierea datelor despre articol este un proces de comunicare a elementelor de date despre articol ca urmare a relatiilor de afaceri stabilite intre furnizor, cumparator sau o terta parte. Modelul de sincronizare a datelor despre articolul comercial s-a construit pe baza structurii procesului de sincronizare a datelor - GDSN, dezvoltat pentru implementare de catre GS1. Principiul de baza consta in presupunerea ca, atunci cand o informatie despre produs este transmisa de la un furnizor de informatii catre o baza de date si de la baza de date la alta baza de date (in reteaua de sincronizare a datelor), se transmite intreaga ierarhie a produsului. Acest ghid furnizeaza explicatii si exemple legate de implementarea si operarea standardelor GS1 pentru GDSN (Global Data Synchronization Network), incluzand indicatii pentru o diversitate de probleme care apar la implementare.
GEPIR şi prin Clasificare Globală (2003)
	Inca din anii 1990, perceperea faptului ca exista o nevoie acuta de sincronizare a datelor intre furnizori si distribuitori a dat nastere multor proiecte in domeniu. Cele mai multe s-au desfasurat in plan national si au fost sustinute de organizatiile EAN si UCC, materializandu-se printr-o multime de cataloage electronice EAN la care s-au adaugat si altele ca urmare a unor initiative private. Continutul acestui ghid prezinta principiile fundamentale si beneficiile sincronizarii datelor precum si instrumentele pentru interoperabilitate dezvoltate in cadrul GSMP. Ghidul cuprinde doua exemple de sincronizare prin registrul international GEPIR si prin schema de clasificare globala GPC.
EANnet.ro (2003)
	Ghidul prezinta, in contextul cerintelor comertului global, procesul de certificare a unui catalog electronic in reteaua EANnet.ro, proces ce consta dintr-o serie de teste si incercari. Controlul, in esenta, se face asupra respectarii standardelor GS1, cat si asupra fluxurilor de interogare si de raspunsuri care sunt specifice platformei EANnet.ro. Aceste fluxuri, nominalizate in materialul de fata, corespund celor doua tipuri de scenarii, respectiv cel de sincronizare si cel de cercetare asupra articolelor. Dosarul de teste in vederea certificarii cuprinde o serie de incercari la care este supus un catalog candidat pentru a rezolva o cerere si/sau un raspuns de sincronizare sau cercetare dupa criterii si configuratii definite in fisele de test corespunzatoare. Fisele de test descriu in detaliu conditiile de realizare a testului respectiv. Fiecare fisa de test face referinta la fisierele de solicitari in XML, care fac posibile testele.

e-COMMERCE

ebXML (2003)
	Trecerea de la o economie "materiala" la una "dematerializata" are importante consecinte asupra vietii si evolutiei intreprinderilor. Partajarea informatiei in toate domeniile implicate aduce cu sine eficientizarea proceselor de vanzare in relatia Business to Consumer (B2C) si cresterea reactivitatii in relatia Business to Business (B2B). Schimburile electronice profesionale pot utiliza diferite limbaje precum EDIFACT (Electronic Data Interchange for Administration, Commerce and Transport), EANCOM, ANSI X12 (American National Standard Institute X12) sau XML (eXtensible Markup Language - limbajul care succede HTML pe World Wide Web). Toate aceste solutii permit schimbul de date intre sisteme informatice. Adaptarea instrumentelor din XML pentru cerintele sistemului GS1 a condus la o versiune metodologica concurenta strict acestui scop: ebXML. ebXML este un set de specificatii, un cadru de lucru modular pentru afaceri electronice. Scopul ebXML este de a realiza o piata electronica globala, unde intreprinderi de toate dimensiunile si din orice zona geografica se pot intalni si isi pot conduce afacerile printr-un schimb de mesaje electronice bazate pe XML. Prin acest manual dorim sa aducem potentialilor utilizatori un suport informational de referinta pentru punerea in opera a noilor tehnologii informatice si sa adaugam la competentele lor si pe aceea in baza careia devin parte activa in sistemul GSMP (Global Standards Management Process).
EOS. Solutii (2003)
	Majoritatea datelor din documentele comerciale avand ca suport hartia sunt generate de aplicatiile existente pe calculator. Aceste documente pe hartie sunt tiparite si copiate pentru ca informatiile continute sa fie comunicate prin posta sau fax la parteneri. Partenerii comerciali, la randul lor, reintroduc toate aceste informatii in alte aplicatii pe calculator pentru prelucrari ulterioare. Aceasta procedura este extrem de lenta, costisitoare si nesigura si multi utilizatori au recurs la un schimb de informatie "de la aplicatie la aplicatie". EDI sau schimbul electronic de date (EDI-Electronic Data Interchange) rezolva aceste cerinte. O definitie pentru EDI in literatura de specialitate este: "transferul unor date structurate, prin mesaje convenite standard, de la o aplicatie de calculator la alta, prin mijloace electronice si cu un minim de interventie umana." Societatile nu trebuie sa fie preocupate de problemele de incompatibilitate ale sistemelor lor informatice. Prin folosirea mesajelor EDI standard, precum EANCOM, datele pot fi comunicate rapid, eficient si exact, indiferent de tipul de platforma hardware si de software-ul utilizatorului. Pentru a veni in intampinarea cerintelor pietei romanesti, Centrul de Solutii EAN a proiectat solutiile pentru comert electronic, prezentate in aceasta lucrare, luand in calcul raportul pret performante la un nivel care nu este prohibitiv pentru marea categorie de intreprinderi.

APLICAŢII RFID/EPC

Managementul depozitelor (editia 2006)
	Ghidul prezinta detalii referitoare la amenajarea depozitelor, tehnologiile de depozitare, sistemele de depozitare si retragere automata, procesul de receptie, sistemele de preluare a comenzilor din depozit, managementul localizarii stocului si controlul inventarului.
Managementul depozitelor (editia 2007)
	Lucrarea face parte dintr-o serie care isi propune sa pregateasca mediul de afaceri pentru un comportament investitional corect, in acord cu tendintele economiei globale. GS1, ca promotor al tehnologiilor de varf pentru lantul valoric, sustine strategiile GCI (Global Commerce Initiative) si ECR (Efficient Consumer Respense). Pentru fundamentarea strategiilor lor, forumurile mentionate desfasoara o ampla cercetare asupra viitorului lanturilor valorice, a modului in care evolueaza acestea pe termen mediu si lung. Ghidul prezinta un sistem computerizat integrat pentru managementul unui depozit WMS, intreprindere de tip centru de distributie pentru marfuri in tranzit.Cazul particular construit in acest ghid consta din interconectarea sistemului IntelliTrack (software de management al depozitului) cu ACTIW (sistem de control al operatiilor din depozit) pentru a obtine un exemplu de sistem WMS inteligent.
EPC - Codul Electronic de Produs (2007)
	Codul Electronic de Produs (EPC) a fost perceput ca "urmatoarea generatie a codurilor de bare", dar este mai mult decat atat. Simplu spus, EPC este un sistem de codificare care identifica in mod unic orice unitate individuala, fie ca este vorba de un obiect, un bun de consum, o cutie, o paleta, o unitate logistica. In loc sa fie tiparit pe un suport fizic, cum este hartia pentru codurile actuale de bare, acest numar este introdus intr-o eticheta electronica care poate fi citita prin unde radio, creandu-se astfel posibilitatea localizarii si urmarii produselor pe toata lungimea canalului de distributie. Lucrarea ilustreaza procesele si tehnologiile care au puterea sa revolutioneze industria actuala. Lucrarea contine informatii de interes pentru utilizatorul final, noile standarde si rezultatele obtinute in urma testarii lor fiind prezentate din aceasta perspectiva.
Interfetele ALE. Ghid pentru furnizorii de solutii (2008)
	Standardul "Application Level Events" (ALE) reprezinta un set de interfete prin care clientii pot interactiona si obtine date EPC filtrate, consolidate, provenite dintr-o varietate de surse. Proiectarea acestor interfete tine cont de faptul ca, in majoritatea sistemelor EPC, exista un nivel de procesare care reduce volumul de date provenite direct de la sursele de date EPC, cititoarele RFID. Decuplarea acestor aplicatii de nivelul fizic al infrastructurii ofera avantaje in ceea priveste costurile si flexibilitatea, atat pentru furnizorii de tehnologie cat si pentru utilizatorii finali. ALE asigura independenta dintre componentele de infrastructura care achizitioneaza date brute EPC, componentele arhitecturii care filtreaza si contorizeaza datele si aplicatiile care utilizeaza aceste date. Aceasta modularizare permite modificarea unei componente fara a le afecta pe celelalte, oferind beneficii semnificative atat pentru furnizorii de tehnologie cat si pentru utilizatorii finali.
Serviciul de informatii EPCIS. Ghid pentru furnizorii de solutii (2008)
	Specificatiile pentru Serviciul de Informatii EPC (EPCIS) definesc numai o interfata standard de partajare a datelor intre aplicatiile care capteaza datele EPC si cele care au nevoie de aceste informatii. Nu sunt definite operatiile si modul de implementare a bazelor de date si nici modul in care EPCIS achizitioneaza si/sau introduce datele necesare, cu exceptia cazului in care acestea sunt introduse prin operatii standard de captura EPCIS. Aceste interfete standard sunt necesare pentru interoperabilitate, deoarece implementarile sustin concurenta intre furnizorii de tehnologie. Rolul EPCIS este de a permite ca diverse aplicatii sa livreze date EPC prin instrumentele de partajare a datelor, atat in interiorul cat si in afara intreprinderii. Aceasta partajare permite participantilor la reteaua EPCglobal sa aiba o imagine comuna asupra locatiei obiectelor purtatoare de EPC, intr-un context relevant de afaceri.
EPC - Standardul pentru tag-ul EPC (2004)
	Cu toate ca Radio Frequency Identification (RFID) este o tehnologie descoperita în urma cu jumatate de secol, potentialul sau real a început sa fie perceput si utilizat abia în ultimii ani. RFID va produce schimbari majore în maniera în care producatorii si distribuitorii din sfera bunurilor de consum îsi organizeaza si conduc afacerile. Beneficiile vor aparea inclusiv pentru consumatorii finali odata cu cresterea disponibilitatii produselor la raft si ameliorarea comportamentului consumatorului. Pe masura ce tehnologia si organizatiile care o utilizeaza se vor maturiza, volumul de date stocate va creste semnificativ devenind preferabila solutia stocarii tuturor datelor într-un singur loc. Practic aceasta este viziunea initiala a EPC. Lucrarea de fata ilustreaza atât procesele cât si tehnologiile care au puterea sa revolutioneze industria actuala. Sunt prezentate noile standarde si rezultatele obtinute în urma testarii acestor standarde. Concentrând într-o singura prezentare toate aspectele si implicatiile generate de tehnologia RFID asupra companiilor si industriei în ansamblu, speram sa convingem organizatia dumneavoastra sa adopte implementarea standardelor RFID.

TRASABILITATE

Reglementari UE (2003)
	Politica agricola si alimentara a Uniunii Europene este guvernata de concepte noi printre care si cel cunoscut ca "Hrana sanatoasa pentru cetatenii Europei", dezvoltat in anul 2000. Pentru sustinerea acestui concept, autoritatile comunitare au elaborat, aprobat si pus in aplicare reglementari specifice pentru cele mai importante alimente care compun hrana zilnica a consumatorului european: referitor la sistemul de etichetare a carnii de bovine si a produselor pe baza de carne de bovine, bazat pe identificarea si inregistrarea bovinelor (Cap.1); pentru etichetarea pestelui si a produselor de acvacultura (Cap.2); privind organizarea comuna a pietelor in sectorul de fructe si legume proaspete (Cap.3). Pentru implementarea acestor reglementari, UE propune sisteme de etichetare care sa informeaze consumatorii despre caracteristicile produselor si care sa permita trasarea lor pe lantul de distributie de la producator la consumator, de la produsul finit la materia prima. In acest context, GS1 global (fost EAN International) a promovat activ realizarea si implementarea de ghiduri pentru reglementarile europene, iar GS1 Romania, prin Centrul de Solutii EAN, a prelucrat pentru membrii sai aceste materiale obtinand sub un ghid practic pentru punerea in opera a sistemelor de trasabilitate pentru domeniul alimentar. Trasabilitatea este o strategie colectiva, elementele metodologice din capitolul 4 sunt un minim necesar de cerinte in plan metodologic pentru a integra intreprinderea proprie intr-un astfel de demers colectiv.
Label 128 (2003)
	Succesul sistemului GS1 in practica a generat o crestere importanta a cererii de a fi utilizat in domenii de larg interes care au impact asupra unui mare numar de utilizatori. A devenit astfel necesar ca impotriva celor de mai sus, sa se asocieze cat mai multa informatie la identitatea articolului, prin simbolizare cu cod de bare. Pentru utilizari de acest gen a fost adoptat standardul GS1-128 (fost UCC/EAN-128), care, prin identificatorul de aplicatie (AI), poate inmagazina informatie dupa cerinte. Structura GS1-128 si restrictiile impuse pentru codificarea datelor sunt descrise in capitolul 1. In prezentul volum se exemplifica pe cateva cazuri de trasabilitate concatenarea identificatorilor AI, in vederea achizitiei automate a datelor despre produs, direct de pe eticheta acestuia.
Eticheta logistica (2007)
	Eticheta Logistica GS1 este un standard voluntar dezvoltat de GS1 impreuna cu reprezentanti ai producatorilor, distribuitorilor, transportatorilor si Organizatiilor Membre GS1. Folosirea Etichetei Logistice GS1 permite utilizatorilor sa identifice unic unitatile logistice astfel incat acestea sa poata fi urmarite si trasate pe intreg lantul de distributie. Prezentul volum descrie Eticheta logistica GS1, regulile de identificare a unitatilor logistice si da cateva exemple de utilizare a identificatorilor de aplicatie in vederea asigurarii trasabilitatii produselor de larg consum direct de pe eticheta acestora. Sistemele de etichetare s-au dovedit instrumente eficiente in reglementarea normelor de trasare si de aceea s-a considerat util sa se ofere utilizatorilor produsul de editare a etichetelor cu codificare GS1-128. "LABEL-128".
Trasabilitatea vinurilor (2007)
	La nivel international, standardele sistemului GS1 au demonstrat ca pot rezolva pe deplin problemele de trasare prin etichetare, ele fiind recomandate de CEE/ONU in cateva cazuri de industrii esentiale pentru alimentatia consumatorului. Pornind de la reglementarile europene si nationale, prezentul ghid propune membrilor GS1 o metodologie generala de implementare a trasabilitatii si doua solutii de realizare: prin etichetare GS1 si prin comunicare web asistata de aplicatia client Sabasyus.
Trasabilitatea carnii (2007)
	Sistemul GS1 este cel mai potrivit pentru scopurile trasabilitatii datorita capacitatii sale de a identifica in mod unic si la nivel global articolele comerciale, mijloacele, unitatile logistice, partile si locatiile. Organizatii cum ar fi CIES si ECR Europe, au girat utilizarea solutiilor de trasabilitate GS1. Prezentul ghid propune membrilor GS1 o metodologie generala de implementare a trasabilitatii si solutii de realizare a trasabilitatii carnii si a produselor din carne: prin etichetare GS1, prin solutia web "e-Trasabilitate" si statia client Abapui.

COMERŢ CONCERTAT

CPFR (2003)
	Gestionarea completa a proceselor de pe lantul de distributie, numai de furnizor sau numai de distribuitor, prezinta evidente oportunitati de imbunatatire a eficientei. Aceasta deoarece ambele parti creaza facilitati pentru client luand in considerare numai posibilitatile sale. O eficienta crescuta poate fi obtinuta prin crearea de procese de afaceri gestionate in comun si procese operationale integrate prin metode noi de partajare a informatiilor. CPFR® (Colaborative Planning, Forecasting and Replenishment) este un concept care sustine procesele colaborative de-a lungul lantului de distributie utilizand un set de modele tehnologice care privesc comunicatiile deschise si interoperabilitatea intre diferite DBMS (Data Base Management Systems). Misiunea CPFR este de a imbunatati parteneriatul intre detailisti si producatori prin partajarea informatiei. In prezentul ghid puteti urmari modelele tehnologice CPFR care permit integrarea procedurilor, de la oferta comerciala pana la distributia produselor, oferind posibilitatea unei gestiuni imbunatatite a lantului de valori intre partenerii comerciali, bazat pe folosirea standardelor GS1 si a altor tehnici.
Managementul categoriilor (2003)
	Pentru a castiga este nevoie de combinarea superioara a trei factori calitativi: managementul cererii, managementul ofertei si procese comerciale eficiente. Managementul Categoriilor ofera aceasta combinatie. Managementul Categoriilor este o abordare orientata catre consumator, bazandu-se pe elemente din marketingul strategic, managementul activelor si managementul de relatie, aplicate la nivelul categoriei ca unitate strategica de actiune. Managementul Categoriilor nu este un proiect sau un program. Este un proces continuu prin care categoriile sunt administrate intr-o maniera riguroasa, strategica. Acesta nu ar trebui confundat cu proiectele de imbunatatire a categoriilor, care desi de cele mai multe ori dau rezultate pozitive, nu conduc la schimbarile si beneficiile generate de Managementul Categoriilor. Acest material descrie solutia care transforma managementul categoriilor dintr-o activitate bazata pe proiecte intr-o activitate continua. Au fost concepute o serie de modele pentru a raspunde la intrebarile esentiale ridicate de acest proces; acestea trebuie, insa, privite ca un simplu ghid, ele nereprezentand o perspectiva exhaustiva sau un set exclusiv.
MC. Solutii ECR (2004)
	Schimburile comerciale s-au mondializat. Comportamentul consumatorului este intr-o permanenta prefacere si analiza cererii este din ce in ce mai complexa. Se constata o acuta cerinta de restructurare a proceselor industriale. Materialul de fata face o prezentare de tehnici pentru managementul cererii care subscriu pentru asigurarea de valoare si calitate la consumator. Capitolul 1 refera aspecte masurabile privind valoarea la consumator, capitolul 2 explica rolul conceptului de mix de produs in studiul cererii, iar capitolul 3 da masura pentru prezent in privinta lansarii de noi produse si incadrarea activitatii in strategia de asigurare a satisfactiei consumatorului prin valoare si calitate. De asemenea, urmatoarele capitole introduc conceptele categoria si promotia ca exemplu de aplicare a spiritului colaborativ care sta la baza strategiei ECR. Notiunile prezentate le consideram de natura sa motiveze cititorul pentru promovarea solutiilor GS1 in actiunile sale de acordare cu marea distributie si cu piata globala urmand strategii ECR.
ER - Reaprovizionarea Eficienta. Solutii ECR (2003)
	La sfarsitul anilor '80, lumea distributiei era confruntata cu variatii ale cererii, antrenand rupturi de stocuri si disfunctionalitati industriale si logistice majore. Pentru limitarea acestor consecinte, intreprinderile s-au angajat atunci in strategii de suprastocuri, crescand astfel numarul punctelor de stocare, suprafata lor si rezervele in magazin. Dar aceste practici sunt extrem de costisitoare. Acesta este contextul in care au aparut tehnicile GPA (gestiunea partajata a aprovizionarii) si cross docking, care vizeaza sa amelioreze disponibilitatea produsului in linear, reducand costurile si strocurile pe lantul de aprovizionare. Prezenta lucrare este structurata pe doua parti, continand fiecare instrumentele necesare pentru punerea in lucru a GPA si, respectiv, cross docking.
Management colaborativ (2003)
	Atentia mediului de afaceri se indreapta tot mai mult catre eficienta parteneriatelor comerciale. Initiative cum ar fi Quick Response (QR) si ECR (Efficient Consumer Response) au generat cresterea vanzarilor, imbunatatiri radicale ale vitezei, eficientei si acuratetei cu care bunurile pot fi produse, distribuite si vandute la clienti. Au fost definite procesele pentru ASN (Advance Shipping Notice) si pentru definirea si intretinerea articolelor. Astazi si previzionarile pot fi partajate electronic. Planificarea cererii, ca practica traditionala, este un alt proces care a fost regandit. La baza proceselor decizionale, atat la producator cat si la comerciant, sta informatia despre desfacerea produsului, cum a fost primit produsul de catre consumator. Aceste date inregistrate, in general, in punctele de vanzare (Point Of Sale - POS) devenind un bun comun in managementul colaborativ, genereaza o serie de tehnici ECR la care ne referim in Capitolul 2, tehnici care pot fi integrate dupa scopul partenerilor in bune practici de management colaborativ (Capitolul 3). intrucat aceasta noua maniera de a conduce presupune etape de implementare, in Capitolul 4 punem in atentie "foaia de parcurs" pentru managementul colaborativ, conform rezultatelor ECR Europa.